Sări la conţinut

fotbal club UTA … istorie in fotografii

Uta - Bonsucces Brazilia scor: 2-3 1965 (stadionul Uta Arad)

Uta – Bonsucces Brazilia scor: 2-3 1965 (stadionul Uta Arad)

UTA 68-69 uta1969

UTA ARAD

 

Familia UTA UTA ARAD 1969 - Campioana Romaniei UTA Arad

Reclame

UTA … o legenda

UT Arad 1970

18 aprilie 1945. România se refăcea după al II-lea Război Mondial. În Arad, unde s-a jucat prima dată fotbal în România, baronul Francisc Neuman crea legenda. În 1970, marea echipă a Aradului producea prima surpriză imensă a fotbalului românesc la nivel de cluburi.

UTA inaintea returului cu Feyenoord de la Arad

UTA cîştiga primele două campionate ale Diviziei A, în 1947 şi 1948. Alexandru Marki – Moise Vass, Zoltan Farmati – Gheorghe Băcuţ, Adalbert Pall, Iosif Petchovschi – Adalbert Kovacs, Ioan Reinhardt, Ludovic Bonyhadi, Iosif Stibinger, Nicolae Dumitrescu III e prima formulă de aur. Din nucleul ei s-au mai câştigat două titluri, în 1950 şi 1954. Era vremea ITA-ei, primul nume al trupei alb-roşie, „superbă şi rea, cel mai drag copil al meu”, cum o numea Cibi Braun.
A doua generaţie de aur
La 15 ani de la ultimul triumf, UTA, cu Nicolae Dumitrescu pe bancă, cîştiga iar campionatul. Dar peste doar câteva luni de la sărbătoare, pe 1 octombrie 1969, un examen în Cupa Campionilor Europeni se încheia dezastruos, 0-8 cu Legia Varşovia. Rezultat comparabil cu acel 1-7 suferit de România la Zurich, cu Elveţia. „Spre sfîrşitul sezonului de toamnă, ne-am revenit ca un boxer din pumni, iar în primăvara lui 1970 am tras tare, parcă mai tare decît oricînd şi, tot de necrezut, am ieşit pentru a doua oară campioni ai ţării, cu două puncte avans faţă de Rapid”, îi povestea Dumitrescu gazetarului Mihai Ionescu.
Happel, Happel, Ha Ha Ha!
Septembrie 1970 a însemnat o nouă aventură în CCE. Sorţii au scos în faţă pentru UTA cel mai greu adversar posibil, pe Feijenoord Rotterdam (ortografiat astfel în acei ani). Olandezii, campioni intercontinentali, nu şi-au făcut vreo problemă. Au fost chiar amuzaţi de echipa arădeană. „Ne-au luat la mişto când au văzut cum eram îmbrăcaţi. Au vrut să ne dea echipament din cap până în picioare. Până la urmă, am jucat cu bocanci, jambiere şi şorturi de la ei, şi cu tricourile noastre”, îşi amintea Gabor Biro, fundaşul dreapta al Aradului.
În Ţara Lalelelor, Florian Dumitrescu a deschis scorul în minutul 14. „Eu i-am centrat, iar el a reluat cu capul din careu, deşi nu excela la loviturile de cap”, descria Mircea Axente. „A egalat apoi Jansen în minutul 25 şi 1-1 a rămas pînă la sfîrşit, cu tot asaltul  olandezilor la poarta lui Gornea şi în disperarea celor aproape 70.000 de spectatori”, e completarea antrenorului „Coco” Dumitrescu.
Înaintea returului de la Arad, programat pe 30 septembrie, la exact un an de la dezastrul polonez, Eftimie Ionescu nota declaraţia lui Ernst Happel: ”O calificare a românilor în dauna noastră ar echivala cu a opta minune a lumii”. În tribune, peste 20.000 de oameni, dublu cît capacitatea stadionului! Finalul l-a găsit pe antrenorul austriac la pămînt. UTA a încheiat în picioare, 0-0, şi, graţie golului marcat în deplasare, se califica mai departe. În faţa hotelului Astoria, zeci de mii de arădeni strigau „Happel, Happel / Ha, Ha, Ha!”.
A fost prima performanţă europeană majoră reuşită vreodată de o formaţie românească. A doua „Generaţie de aur” a Aradului: Gheorghe Gornea – Gabor Biro, Iosif Lereter, Eugen Pojoni, Ladislau Brosovszky- Flavius Domide, Mircea Petescu, Dumitru Calinin- Mircea Axente, Otto Dembrovschi, Florian Dumitrescu, Viorel Sima. În turul doi, Bătrîna Doamnă a fost eliminată de Steaua Roşie Belgrad.
 Deschizători de drum şi în UEFA
Sezonul 1971-1972 a însemnat şi prima sclipire românească în Cupa UEFA. UTA a ajuns până în sferturi, trecând, pe rând, de Austria Salzburg, Zaglebie Walbrzych şi Vitoria Setubal. I-au oprit englezii de la Tottenham Hotspur.
Echipa sindicală. UTA a fost finanţată de fabrica textilă cu acelaşi nume, fondată tot de baronul Neuman. Mihai Flore a devenit preşedintele clubului chiar înaintea meciului cu Feyenoord. Conducerea se ocupa atât de producţie, cât şi de sport, iar fotbaliştii primeau salarii de la fabrică. „Erau împărţiţi în secţii. Domide, Pojoni şi Axente erau trecuţi la mecanicul şef, iar Broşovschi la ţesătorie”, dezvăluia Flore.
 Era să nu se joace. Tot Mihai Flore povestea că, în urma acelui 0-8 de la Varşovia, cînd s-a speculat chiar că arădenii băuseră în pauză cafele cu substanţe halucinogene, Federaţia Română de Fotbal luase decizia să le interzică arădenilor să mai participe în competiţii internaţionale vreme de un an! Cu toată interdicţia, UTA s-a înscris sezonul următor şi a produs cea mai mare surpriză de până atunci, eliminând Feyenoord-ul.
 Terenul de antrenament. Înaintea jocului de la Arad, cei de la Feyenoord şi-au trimis cîţiva oficiali să inspecteze terenul de joc. S-au mirat cînd au constatat capacitatea redusă a stadionului UTA, dar arădenii le-au explicat că ce aveau în faţa ochilor ar reprezenta un teren de antrenament al fabricii! „Cel mare e în reparaţii, aşa că trebuie să jucăm aici”, au motivat utiştii. Pentru a face faţă publicului, s-au adus 2.000 de scaune din fabrică, iar lumea a stat inclusiv în spatele porţilor.
 Echipament confiscat. Olandezii le-au făcut cadou utiştilor echipamentul cu care aceştia au jucat la Rotterdam. „Cînd am ajuns la Arad, ne-au confiscat echipamentul. Doar sacoşele au rămas la noi”, mărturisea Otto Dembrovschi.
 Prime. Clubul UTA le-a acordat jucătorilor cîte o primă de 5.000 de lei după „dubla” cu Feyenoord. Federaţia Română de Fotbal a contribuit şi ea, dublînd bonusul. „E prima mare realizare la nivel de echipe de club din ţară”, au motivat „federalii”. Banii echivalau cu trei-patru salarii lunare. Olandezii jucau pe 3.000 de dolari.
ECHIPA STANDARD
Gornea – Gabor Biro,  Lereter, Pojoni, Broşovschi- Domide, Petescu, Calinin- Axente, Otto Dembrovschi, Florian Dumitrescu

lot:

Portari: Gheorghe Gornea

Fundasi: Gavrilă Birău , Iosif Lereter , Eugen Pojoni , Ladislau Broşovski , Ştefan Bakos

Mijlocasi: Mircea Petescu , Mircea Axente , Flavius Domide , Ilie Moţ , Viorel Sima , Petru Şchiopu

Atacanti: Ion Atodiresei , Otto Dembrovski , Florian Dumitrescu , Tiberiu Brîndescu , Petre Regep

Antrenor principal: Nicolae Dumitrescu

Antrenor secund: Ion Reinhardt

Istoria UTA

uta_old_1         uta_old_2         uta_old_3

Istoria echipei UTA Arad, la inceput I.T.A., incepe in 18 Aprilie 1945 din pasiunea si dorinta baronului Francisc Neumann, patronul fabricii locale de textile si un mare admirator al echipei Arsenal Londra. Primul meci al echipei ITA s-a jucat in 27 Mai 1945 in compania Banatului Sinnicolau Mic, scor 2-3. Primii fotbalisti care imbraca tricourile alb rosii sunt: Tudor, Bocsa, Tamas, Lingurar, Dvorszak, Szurdi, Galut, Marienut, Haller, Cosnita, Brosovszky. Antrenori: Francisc Dvorszak, Ioszef Szallay, Gheorghe Albu.

Purtând titulatura de I.T.A. câştigă prima ediţie postbelică a campionatului naţional (1946-47) de o manieră categorică, folosind „11″-Ie:

Marki-Lorant, Pall-Reinhardt, Meszaros, Gh. Băcuţ I-Ad. Covaci, Mercea, Bonihady, Petschovschi, Toth III.

Performanţa este repetată în anul următor (1947-48) şi completată cu un alt trofeu — Cupa României (3-2 în finală cu C.F.R. Timişoara). Echipa de bază :

Marki-Vass, Farmati-Băcuţ, Pall, Petschovschi -Ad. Covaci, Mercea (Reinhardt), Bonihady, Stiebinger, Dumitrescu III. Rezerve : Justin, Nicşa.

În 1948-49, I.T.A. ocupă locul IX, în 1950 îşi schimbă denumirea în Flamura Roşie şi mai cîştigă un titlu de campioană a ţării, ajungînd şi în finala Cupei României (1-3 cu C.C.A.). Echipa: Marki (Catranici) — Vass, Pall, Farmati-Rieinhardt, Băcuţ II — Boitoş, Mercea, Carpineţ, Petschovschi, Dumitrescu III. În următorii doi ani, textiliştii arădeni ocupă locul IV în clasament (1951) şi VIII (1952). În 1953 sunt pe cea de a treia treaptă în ierarhia campionatului şi câştigă o nouă ediţie a Cupei României (1-0, în f’inală, cu C.C.A.). Iată şi formaţia antrenată atunci de C. Braun — Bogdan :

Kiss (Popovici) — Szucs (Lupeş), Farmati — Carpineţ, Kapas, Serfozo — Popa, Vaczi, Ad. Covaci, Mercea, Dumitrescu III.

Tot sub conducerea antrenorului Braun, Flamura Roşie câştigă titlul de camipioană a ţării (al patrulea) în 1954. Echipa campioană : Kiss — Szucs, Duşan, Farmati — Kapas, Serfozo — Birău, Don, Vaczi, Mercea, Dumitrescu III.

echipa_uta_1975m350           echipa_uta_1_350

În continuare, Flamura Roşie (din 1958 U.T.A.) ocupă următoarele locuri în clasament : V (1955), VI (1956), X (1957-58), VIII (1958-59), VII (1959-60 şi 1960-61), X (1961-62), XI (1962-63 şi 1963-64), V (1964-65), X (1965-66). În acest an în care la conducerea tehnică vine cuplul N. Dumitrescu — I. Reinhardt, echipa se califică în finala Cupei Ramâniei, cu următorul „11″ :

Weichelt — Birău (Chivu), Meţcaş, Petschovschi, Igiia — Jak, Floruţ — Pantea, Domide, Ţîrlea, Axente.

În 1966-67 U.T.A. ocupă locul XI în clasament, în 1967-68 locul IV, iar în 1968-69 este din nou campioană a ţării, din lot facând parte acum :

Gomea, Bătrîna, Birău, Bakos, Czako, Axente, Pojoni, Şchiopu, Petescu, Domide, Lereter, Moţ, Sima, Broşovschi, Fl. Dumitrescu, Brîndescu, Atodiresei, Bodea.

uta_tot_1                        uta_tot_2

În 1969-70 U.T.A. obţine al şaselea titlu de campioană naţională. Lotul antrenat de N.Dumitrescu şi I. Reinhardt a fost completat cu : Moricz — Bakos, Regep, O. Dembrovschi, Drenceanu. După acest dublu succes, U.T.A. se menţine, un timp, la nivelul unor bune comportări competiţionale (locul IV în 1970-71, II în 1971-72, IX în 1972-73, V în 1973-74, VIII în 1974-75), după care echipa înregistrează un relativ declin : locul XV (1975-76) şi XII (1976-77), X (1977-78) şi XVII (1978-79), retrogradînd, pentiru prima oară în istoria echipei, în Divizia B. După doi ani în eşalonul secund (looul III în 1979-80 şi locul I în 1980-81), U.T.A. revine în Divizia A, sub conducerea tehnică a antrenorului Ştefan Czako. Dar nu stă decât un singur an (1981-82) în care, clasându-se pe locul XVII, cade pentru a doua oară în „B”. Aici, în următoarele două campionate, ocupă poziţiile : II în 1982-83 şi V în 1983-84, cînd, din lotul echipei antrenată de G. Birău şi Fl. Domide au făcut parte :Lovas, Bubela, Bodi, Gheorghieş, Gal, Hirmler, Gaie, Csodras, Ţîrlea, Vaczi, Vânăoru, Găman, Tisa, Iliescu, Lupău, Roxin, Corec, Vuia, Cigan, Lalu, Leac, Terek, Ţucudean, Negrău, Varşandan.

uta_echipa_m2_270   uta_non_middle   uta_echipa_m270

în vara anului 1984 U.T.A. a devenit club de fotbal muncitoresc, adoptând denumirea de F.C.M.U.T. Arad (preşedinte — prof. Gheorghe Ivan, antrenor — Nicolae Pantea).

Dupa 1984 performantele echipei sunt modeste, UTA revenind pe prima scena fotbalistica sporadic doar de trei ori, niciodata nereusind sa se mentina mai mult de doi ani la rand: 1993-1994 (locul 11), 1994-1995 (locul 18, retrogradeaza), 2002-2003 (locul 16, retrogradeaza), 2006-2007 (locul 12), 2007-2008 (locul 17,retrogradeaza).

echipa_uta_1_350           echipa_uta_1975m350

De mentionat ca UTA joaca un meci de baraj de intrare in prima liga, in vara anului 1999, meci disputat la Alba-Iulia impotriva echipei Rocar Bucuresti, meci incheiat cu 2-0 pentru Rocar. UTA a aliniat urmatoarea formatie: Pap – Diaconescu, Botiş, G. Radu (50 Ciubăncan), Găman (76 Baciu), Panin – Todea, Almasan, Zaha – Maris, Cl. Dragan (69 Turcan). Antrenor: F.Tisza.

Pe lângă rezultatele valoroase obţinute de U.T.A. Arad de-a lungul anilor cu echipa de seniori, pe plan intern (şase titluri de campioană şi două victorii în Cupa României), la care se adaugă şi cele cinci titluri de campioană naţională ale formaţiei de juniori (1957-58, 1958-59, 1967-68), 1995-1996, 2000-2001), mai consemnăm şi cele patru participări în competiiţii europene : în Cupa Campionilor europeni, ediţia 1969-70, în care a fost eliminată din primul tur de Legia Varşovia (1-2 şi 0-8) şi ediţia 1970-71, cand U.T.A. a realizat marea performanţă de a elimina din primul tur pe faimoasa supercampioană olandeză Feyenoord Rotterdam (1-1 şi 0-0), pierzând după aceea, la rândul său, în turul doi, în faţa echipei Steaua Roşie Belgrad (1-3 şi 0-3) ; în Cupa U.E.F.A., ediţia 1971-72, în care U.T.A. a eliminat, pe rând, formaţii cunoscute ca : Austria Salzburg (4-1, 1-3), Zaglebie Walbrzych (2-1, 1-1), Vitoria Setubal (3-0, 0-1), pierzând în turul patru al competiţiei la Tottenham Londra (0-2, 1-1) şi ediţia 1972-73 (0-2 şi 1-2 cu I.F.K. Norrkoping — Suedia).

echipa_uta_4_m350        echipa_uta_2_m350

UTA a mai luat parte, de asemenea, în Cupa Balcanică intercluburi, ediţia 1966-67 unde a intanit echipele : Fenerbahce Istanbul (1-0, 1-3), Partizani Tirana (0-2, 1-2) si Cherno More Varna (1-3, 0-2).

text si fotografii de pe http://www.uta-arad.ro